Bucurii

Bucurii mari, bucurii mici...Craciunul le are pe toate! Are iubire, are speranta, are magie. Are colinde, are brad si cozonac, are sclipici si luminite colorate. Are povesti si covrigi. Are amintiri si voie buna. Fericirea e atat de simpla !
Mai sunt douazeci si sase de zile pana la Craciun, si parca aud zurgalaii...

Provocare

Copilaria inseamna ras, joaca, mici nimicuri care starnesc rauri de lacrimi, prajiturile mamei, bradul adus de tata, masa in familie, chicotelile cu fratii, mersul la scoala, vara nesfarsita, joaca cu prietenii, catelul din spatele blocului, povestile de seara, vizitele rudelor din alt oras, bataia cu perne, statul in pijamale toata ziua, mancatul de bomboane pe furis,  vacantele la munte sau la mare, poze si joaca, multa joaca. 

Toate le regasesc in personajul meu preferat Louie Anderson.

Iti multumesc, draga Loredana, pentru aceasta frumoasa provocare, si va invit pe toti sa va ganditi la personajul drag voua, care va aduce mereu zambetul pe buze.

Louie Anderson suntem noi, toti fostii copii, acum adulti responsabili, cu griji si facturi de platit, cu piata de facut si rufe de calcat. Sa ne amintim de inocenta de odinioara, de rasul fara motiv, de viata colorata, si sa le-o oferim la randu-ne, copiilor nostri :) 

    










sursa photo -  google

Luminitele din brad

De cand eram copil m-au fascinat luminitele din brad. Credeam ca imi spun povesti si le ascultam nemiscata, privind jocul sclipitor, uneori insotit de muzica.

Mai stiti instalatia aceea de pom, insotita de un mic dispozitiv cu melodii de Craciun? In ultimii ani, nu am mai vazut prin supermarket acest tip. Cu siguranta, cei care pastreaza, o au si acum.

Dar ce spuneti de momentul in care ne hotaram sa imbodobim bradul si insiram instalatia in toata casa? Verificam beculetele, le schimbam pe cele arse, iar luminile tot nu se aprind? Mai stiti instalatia cu becuri legate in serie? Daca unul nu merge, gata cu toate. Mereu lasam pe ultimul moment verificarea ei. Dar, improvizam ceva rapid, si gata. Se repara.

Dar momentul cand am terminat de impodobit bradul si aprindem luminitele? Parca toata casa se umple de magie, de caldura, de iubire. As vrea sa traiesc sentimentul acela in fiecare zi...

Dimineata de Craciun

Lumina se strecura grabita printre jaluzele, ca un parau de munte printre stanci. Cativa licurici de praf zburdau in jurul draperiei, iar dintr-o data, camera se inunda cu stralucirea zilei.
-E dimineata de Craciun! Sari din pat si se indrepta spre geam. Da perdeaua la o parte si se ridica pe varfuri, lipindu-si nasul de geamul rece.
-Oauu! Cata zapada! striga .  E timpul pentru colindat! Isi spuse si trase repede puloverul de lana impletit de bunica si sosete groase in picioare. Deschise usa usor, iar aroma de brad si cozonac din camera de zi o facu sa zambeasca. Mama pregatea pranzul, tata scotea vinul din magazie.  Sclipirile de sub bradut au facut-o sa tresare. Erau cadourile de la Mos Craciun.
-Le deschid cand ma intorc! Spuse si iesi pe usa. Gerul taios o izbi. Totul era inghetat. Carnatii atarnati la streasina aveau o pojgjita argintie. Urmele facute de tata prin curte pareau ale unui urias.
-Un urias al zapezii! Isi spuse.
Pe strada se auzeau copiii :
"Am plecat sa colindam, Florile dalbe, Pe la case sa uram, Florile dalbe..."
-Stati, vin si eu!!!! Si alerga spre ceata, vesela si imbujorata !

Toamna fericita

Cu fiecare frunza pierduta in vant, cu fiecare picatura de roua, cu fiecare abur cetos ce se-ntinde in zare, ne apropiem mai mult de Craciun.

Cu fiecare gand, cu fiecare ras, cu fiecare plans... Cu dorinte, planuri, idei si sperante, ne apropiem de sarbatoarea inimii.

E noiembrie, ultima luna de toamna, ultimele saptamani de toamna din acest an. Sa ne bucuram de aceste zile cu parfum de dovleac si castane. Aceste zile  mieroase si blande. Zambiti, faceti poze, jucati-va cu frunzele uscate din parcuri, traiti . Creati amintiri , ca despre asta-i vorba.
Toamna fericita, va doresc. Hai, ca acu' vine Craciunul :)